Știri

Politicienii continuă, fără scrupule, să atace însăși esența funcției publice

Propunerea legislativă care încearcă să impună evaluări anuale scrise şi care obligă  funcționarii publici să memoreze și să reproducă cu fidelitate mii de pagini din legislația aplicabilă, în continua ,,ajustare’’(modificarile sunt, de multe ori, săptămânale) este o măsură abuzivă și total inadecvată.
Nu putem avea însă pretenţii ca cineva care nu munceşte şi nu are pregătirea necesară să desfăşoare o activitate complexă, cu un grad de responsabilitate ridicat, să înţeleagă, de la nivelul privilegiilor pe care, noi, cetăţenii şi salariaţii le acceptăm să şi le acorde, că demersul acesta va genera disfuncţionalităţi într-un sistem şi aşa mult subdimensionat în raport cu media europeană şi în care atribuţiile postului sunt complexe şi uneori atotcuprinzătoare.
 Înţelegem însă şi suntem ferm convinşi că face parte din categoria demersurilor menite să elimine salariaţii incomozi, cei care nu au nicio legătură cu lumea politică, profeşioniştii care deranjează. Deoarece aceste evaluări scrise vor fi ,,adaptate” de la caz la caz, în funcţie de cât de fidel este angajatul şefului numit politic. Unele subiecte vor fi extrem de complexe, altele abordabile.
În plus, propunerea de act normativ reprezintă o tentativă evidentă de a transforma activitatea funcționarilor într-un simplu exercițiu mecanic de memorare, precum şi de a descuraja salariaţii şi interesul acestora pentru funcţia publică. Evaluarea pe o scară de la 1 la 5, unde un calificativ de 3 poate însemna pierderea postului, reflectă o politică de excludere a cărei scop este eliminarea celor incomozi, pe baza unor criterii de performanță complet distorsionate. O conducere politică, care, probabil, nu a participat la un concurs vreodată, va sta cu legislaţia în faţă şi va urmări dacă un subiect este tratat la virgulă.
Totodată, deşi prin intemediul canalelor media, politicienii declară digitalizarea şi utilizarea tehnologiei ca fiind prioritare (existența soft-uri de legislație) – soluții moderne care asigură accesul rapid și actualizat la texte legislative – face ca această măsură să fie nu doar  contraproductivă, ci şi ,,expirată”. În locul promovării unui sistem eficient de consultare și interpretare a legii, clasa politică recurge la metode arhaice, menite să pedepsească, pentru a-și întări controlul asupra aparatului administrativ.

Acest demers aduce atingere nu doar integritaţii profesionale a funcționarilor publici şi a salariaţilor, ci este un atac la fundamentul statului de drept. Evaluarea repetitivă, bazată pe reproducerea mecanică a textelor legislative, subminează capacitatea de analiză critică și de adaptare la evoluțiile legislative reale, transformând funcția publică într-un exercițiu de docilitate în raport cu angajatoprul politic.
Suntem ferm împotriva acestei măsuri care în loc să modernizeze administrația publică, o reduce la un simplu proces de memorare, eliminând totodată orice șansă de evoluție profesională și contribuind la o stare de stagnare și intimidare în rândul funcționarilor. Condamnăm metoda prin care reglementările legislative devin un mijloc de persecutare și excludere.

Solicităm ca Primul-ministru al României şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici -ANFP să condamne public aceste demersuri arhaice, specifice unei sistem incompetent şi care nu are nicio legătură cu meritrocraţia, demersuri care au şi un profund caracter discriminatoriu raportat la alte categorii profesionale (sistemul de justiţie, sistemul de ordine publică şi apărare etc).

Detalii suplimentare:

Bogdan ŞCHIOP – Preşedinte al FNSA

În ultimele decenii, Uniunea Europeană a cunoscut o transformare accelerată în direcția digitalizării, iar sectorul public nu a fost ocolit de acest fenomen. Dacă până recent administrațiile publice erau percepute ca fiind rigide și lente în adaptarea la noile tehnologii, în prezent, tot mai multe state membre își regândesc fundamental modul de lucru. Automatizarea și digitalizarea nu mai reprezintă doar o oportunitate, ci o necesitate strategică. Aceste schimbări au un impact profund asupra pieței muncii din domeniul serviciilor publice, conducând la apariția unor noi profesii, la redefinirea competențelor și la restructurarea unor funcții tradiționale.

1. Digitalizarea administrației publice: de la hârtie la cloud
Unul dintre cele mai evidente efecte ale digitalizării este transformarea modului în care cetățenii interacționează cu instituțiile publice. Introducerea serviciilor de tip eGovernment a redus semnificativ birocrația și a crescut transparența. Cetățenii pot solicita documente, pot plăti taxe sau pot verifica stadiul unei cereri printr-un simplu click. Uniunea Europeană încurajează activ această tranziție, prin fonduri și inițiative precum Digital Europe Programme sau NextGenerationEU.
În acest context, tot mai multe instituții adoptă platforme digitale integrate, care elimină nevoia de interacțiune directă cu funcționarii. Automatizarea proceselor interne, prin tehnologii precum RPA (Robotic Process Automation), permite procesarea automată a cererilor, actualizarea bazelor de date și verificarea documentelor, cu o eficiență mult sporită.

2. Impactul asupra locurilor de muncă
Această transformare tehnologică vine cu un impact direct asupra pieței muncii. În primul rând, anumite posturi tradiționale din sectorul public, în special cele legate de activități repetitive și administrative, încep să dispară sau să se transforme. Rolul funcționarului public se redefinește: dintr-un executant de sarcini birocratice, el devine un operator digital, un analist de date sau un facilitator al interacțiunii digitale cu cetățeanul.
Pe de altă parte, cererea pentru noi tipuri de competențe este în continuă creștere. Se caută specialiști în securitate cibernetică, analiză de date, programare, dar și profesioniști care pot asigura interoperabilitatea sistemelor informatice între diferite instituții.

3. Inteligența artificială: decizii asistate și servicii personalizate
Un alt trend emergent este utilizarea inteligenței artificiale (AI) în administrația publică. Mai multe țări din UE – precum Estonia, Finlanda sau Țările de Jos – folosesc deja algoritmi pentru analiza cererilor de servicii sociale, pentru a detecta fraude sau pentru a oferi recomandări personalizate cetățenilor.
AI este implementată și în front-office-ul digital al administrației: chatbot-urile devin o soluție frecventă pentru a răspunde rapid întrebărilor cetățenilor, 24/7, reducând astfel volumul de muncă al funcționarilor umani. Totuși, această automatizare necesită și o reglementare etică atentă, pentru a evita discriminările algoritmice și pentru a garanta transparența deciziilor automate.

4. Transformări în sănătatea și educația publică
Automatizarea afectează semnificativ și serviciile publice esențiale, precum sănătatea și educația. În sistemele de sănătate, digitalizarea dosarelor medicale, programările online, trierea pacienților cu ajutorul inteligenței artificiale și telemedicina devin practici obișnuite. În același timp, personalul medical este sprijinit de tehnologii care îi permit să se concentreze mai mult pe interacțiunea umană, în timp ce sarcinile administrative sunt preluate de sisteme automatizate.
În educație, platformele digitale de învățare, evaluarea automată a progresului elevilor și personalizarea traseului educațional sunt trenduri tot mai întâlnite. Rolul profesorului se schimbă astfel din cel de „livrator de conținut” în cel de mentor și ghid în procesul de învățare, necesitând dezvoltarea unor competențe digitale avansate.

5. Telemunca – noul normal în sectorul public?
Un alt efect notabil al digitalizării accelerate este adoptarea muncii la distanță în sectorul public. În urma pandemiei COVID-19, tot mai multe instituții publice europene au păstrat modele hibride de lucru. Această flexibilitate atrage forță de muncă mai tânără și mai dinamică, dar presupune și o adaptare profundă a modului în care este evaluată performanța angajaților. Mai mult, competențele soft precum autonomia, adaptabilitatea și comunicarea virtuală eficientă devin esențiale în noua configurație a muncii.

6. Strategii europene pentru reskilling și upskilling
Uniunea Europeană conștientizează provocările pe care automatizarea le aduce și, în consecință, investește în formarea continuă a angajaților din sectorul public. Obiectivul este ca până în 2030, 80% dintre adulții europeni să dețină competențe digitale de bază. În același timp, administrațiile naționale sunt încurajate să creeze parteneriate cu universități, institute de cercetare și companii tehnologice pentru a oferi cursuri de recalificare în domenii precum AI, securitate IT, analiză de date sau guvernanță digitală.

Concluzie: viitorul este digital, dar uman
Transformarea serviciilor publice din Uniunea Europeană prin automatizare și digitalizare este inevitabilă, dar nu înseamnă în mod necesar o pierdere de locuri de muncă, ci mai degrabă o transformare profundă a acestora. Accentul se mută de la execuție la analiză, de la rutină la creativitate și de la birocrație la interacțiune digitală eficientă.
Piața muncii din domeniul serviciilor publice se află într-un proces de reconfigurare, iar cheia succesului în această tranziție stă în investiția în oameni. Tehnologia poate automatiza procese, dar nu poate înlocui empatia, gândirea critică sau spiritul de colaborare – elemente care vor rămâne fundamentale în serviciile publice ale viitorului.

Într-un moment în care drepturile și vocea angajaților sunt mai importante ca niciodată, dorim să reiterăm un extras din Legea Dialogului Social. Suntem conștienți de importanța dialogului constructiv și a utilizării tuturor mijloacelor legale în apărarea intereselor colective, însă Acțiunea este întotdeauna o opțiune!

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) denunță metoda abuzivă și opacă prin care sunt adoptate şi comunicate măsuri de restructurare a personalului angajat la nivelul Senatului României, o instituție esențială pentru structura Statului român. **Photos / Octav Ganea**