În ultimii doi ani, Uniunea Europeană a accelerat ritmul reformelor în sectorul public, punând un accent puternic pe digitalizare, eficiență administrativă și sustenabilitate bugetară. În acest context, funcționarii publici – de la angajați în primării și consilii județene, la personalul din ministere sau agenții guvernamentale – resimt direct presiunea restructurărilor și a modificărilor legislative. În fața acestor transformări, sindicatele din administrația publică devin o verigă-cheie pentru protejarea drepturilor salariaților și menținerea stabilității în sector.
Sub presiunea obiectivelor de modernizare, multe state membre au lansat ample procese de reorganizare a instituțiilor publice, cu accent pe reducerea cheltuielilor, comasarea structurilor și digitalizarea serviciilor. Deși aceste măsuri urmăresc creșterea calității actului administrativ, ele vin adesea însoțite de înghețări de posturi, reduceri de personal și creșterea volumului de muncă pentru angajații rămași.
În România, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include angajamente concrete de reformare a administrației publice, iar unele ministere au deja în lucru reorganizări ce ar putea duce la desființarea a sute de posturi. În paralel, digitalizarea serviciilor publice presupune o recalificare accelerată a personalului și, uneori, o restructurare tăcută a unor funcții considerate "depășite".


