Contrar propagandei politice, România NU are un aparat bugetar supradimensionat, dimpotrivă:
Avem un raport de 1 funcționar la 53 de cetățeni, față de 1 la 29 în Germania și 1 la 21 în Suedia, iar per ansamblu, avem 1 bugetar la 18 locuitori, față de 1 la 6 în țările nordice. În acest context, administrația publică locală și centrală este cronic subdimensionată, ceea ce afectează grav capacitatea de a furniza servicii publice de calitate.
Reducerile de personal în administraţia publică vor genera BLOCĂRI și HAOS administrativ, deoarece acest lucru nu înseamnă eficientizare, ci paralizarea funcționării instituțiilor, afectând implementarea proiectelor publice, gestionarea fondurilor, aplicarea legilor, având în vedere creşterea semnificativă a complexităţii sarcinilor, volumului de muncă în continuă expansiune şi faptul că personalul actual este deja suprasolicitat datorită lipsei angajărilor suplimentare care au agravat criza.
Mesajul clasei politice prin care susţine că angajaţii sectorului de activitate administraţie publică ,,prăduiesc bugetul” este fals, ipocrit şi manipulator, deoarece problemele reale sunt reprezentate de către risipa banului public, alimentarea cu fonduri a clientelismului politic, cheltuili populiste, ineficiente şi cel puţin inoportune, toate acestea generând scăderea calității și ineficienţa serviciilor publice, cu impact asupra cetăţenilor.
În esenţă, reducerea câtorva zeci de mii de posturi în administrația publică nu va aduce economii semnificative în bugetul general consolidat, dimpotrivă, efectele imediate vor fi reprezentate de: scăderea calității și vitezei serviciilor publice, blocarea proiectelor și fondurilor europene, supraîncărcarea funcționarilor rămași, cu risc de eșec institutional, blocarea proiectelor și fondurilor europene, supraîncărcarea funcționarilor rămași, cu risc de eșec instituțional.
Contrar percepției publice induse de discursul politic populist, angajații din administrația publică (centrală și locală) reprezintă doar o fracțiune din totalul salariaților bugetari, conform clasificării corecte, după codurile CAEN, în acest sector îşi desfăşoară activitatea circa 254.000 de salariaţi. Acest lucru înseamnă că personalul din administrația publică reprezintă mai puțin de 20% din totalul bugetarilor şi orice reducere aplicată acestei categorii va avea un impact bugetar marginal, dar va genera efecte administrative majore și negative.
Această subdimensionare cronică nu lasă spațiu pentru „optimizarea” populistă propusă de către clasa politică, ci dimpotrivă, impune nevoia de suplimentare a personalului pentru a putea răspunde cerințelor administrative moderne și complexității serviciilor publice iar pentru a avea un stat eficient, este nevoie de un aparat administrativ solid, bine pregătit, motivat și suficient numeric, nu de un sistem fragilizat artificial din motive populiste, de către o clasă politică iresponsabilă.
Deocamdată, conducătorii politici ai ţării preferă să identifice ,,duşmani ai poporului” pe care să-i sacrifice pe altarul acestui populism inconştient. În discursul public al conducătorilor politici nu am observant dorinţa reală de a acţiona şi a adopta măsuri reale de suplimentare a bugetului de stat, care să pornească, în primul rănd de la:
- COMBATEREA evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat;
- DIGITALIZARE inteligentă, cu investiții și resurse umane suplimentare.
- DEPOLITIZAREA administrației și întărirea funcției publice.