Din perspectivă sindicală, mai precis din prisma efectelor de reducere a personalului, ȋn fapt a personalului din administrația publică locală, prin normarea personalului prevăzută de OUG nr. 63/2010, respectiv art. X din proiectul de Lege, constatăm o abordare abruptă şi generalizată a scăderii normativului de personal cu 20%, pe toate paliere, cu excepția Municipiului Bucureşti, unde observăm o diminuare nejustificată mult mai mare, de aproape 50%.

Către,

Guvernul României

Domnul Ilie BOLOJAN – Prim-ministru

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Domnul CSEKE Attila – Ministru

Stimate domnule Prim-ministru, Stimate domnule Ministru,

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), luând act şi analizând propunerea publicată pe site-ul MDLPA ȋn transparență decizională la data de 7 august 2025, Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ- teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – denumită generic

,,pachetul II de măsuri financiare”,

Vă transmite observațiile privind modificările şi completările de fond propuse şi, în acelaşi timp îşi exprimă ȋngrijorarea profundă privind lipsa fundamentării legalității şi oportunității, ori insuficiența unor modificări.

Din perspectivă sindicală, mai precis din prisma efectelor de reducere a personalului, ȋn fapt a personalului din administrația publică locală, prin normarea personalului prevăzută de OUG nr. 63/2010, respectiv art. X din proiectul de Lege, constatăm o abordare abruptă şi generalizată a scăderii normativului de personal cu 20%, pe toate paliere, cu excepția Municipiului Bucureşti, unde observăm o diminuare nejustificată mult mai mare, de aproape 50%.

Lăsând de-o parte inadvertențele legale, dar şi criteriile de oportunitate invocate, ȋn contextul ȋn care normativul de personal este stabilit ȋncă din 2010 iar activitătile instituțiilor publice au crescut exponențial ȋn ultimii ani, implicând atribuții noi, personal calificat şi chiar nevoia de mai mult personal, şi cu toate acestea, la 12 ani distanță se propune o diminuare a normativului de personal,

vă propunem totuşi câteva aspecte de ȋnvederat, pentru o justă abordare şi o reformă cât mai realistă şi nepolitizată, angrenată ȋn realităţile administrației publice locale:

1, Solicităm exceptarea demnitarilor şi a posturilor unice şi obligatorii, conform legislație aplicabile (secretarul general al unității administrativ-teritoriale, administrator public, consilier achiziții publice, ofițer delagat de stare civilă/responsabil SIIEASC, auditor, consilier juridic, sef SVSU) de la mumărul maxim de posturi al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale prevăzut de anexele OUG nr. 63/2010 modificată.

2. Solicităm introducerea unor excepții, ȋn cazuri temeinic justificate, de pildă dacă este afectată activitatea şi/sau cu asigurarea resurselor bugetare, excepții aprobate prin memorandum al Guvernului: “Prin excepție de la anexa 1, în cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba prin memorandum un număr mai mare de posturi.”

3, Raportat la utilizarea datelor privind numărul de locuitori rezultat la recensămantul din 2021, solicităm o abordare mai laxă, mai adaptată realităților de facto: raportat la numărul mai mare de locuitori rezultat la recensămantul din 2021 sau comunicat de Institutul Național de Statistică/Direcțiile de evidență a persoanelor. Sunt situații când recenzarea locuitorilor nu corespunde realitătii din teritoriu, direcțiile de evidență a populației/persoanelor având date mai mari privind numărul de locuitori.

4. Se impune abrogarea de ȋndată a XVII alin. (8) din Legea nr. 296/2023 conform căruia o reducere de 10% a normativului de personal prevăzute de OUG nr. 63/2010 a fost aplicat ȋncă din 1 noimebrie 2023 (“Numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, stabilit potrivit art. III alin. (8^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările și completările ulterioare, și pct. 1 din anexa la respectiva ordonanța de urgență se reduce cu 10% începând cu data de 1 noiembrie 2023.). Abrogarea expresă se impune pentru coerența legislativă şi pentru evitarea unor interpretări nelegale ori chiar abuzive privind caducitatea acestui text de lege.
5. Alt aspect vizează art XXIII din proiectul de Lege, conform căruia se prevede că “(1) Începând cu 1 ianuarie 2026, prin excepție de la 11 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind

salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, din cadrul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care nu își pot acoperii cheltuielile salariale din veniturile proprii provenite din impozite și taxe locale, precum și din valorificarea bunurilor din domeniul public sau privat al acestora salariile de bază se stabilesc pe baza grilelor de salarizare pentru administrația publică locală aprobate prin hotărâre a guvernului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.” . Această reglementare nu corespunde imperativelor şi principiilor legii salarizării personalului bugetar, plătit din fonduri publice, şi chiar a principiilor de constituționalitate. Salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu poate fi făcută decât exclusiv prin lege, prin act normativ de natură legislativă, care să urmeze procedurile specifice de aprobare, şi nu prin hotărâre de guvern, act administrativ emis ȋn executarea legii. Mai mult, spre deosebire de prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, mai precis a art. 11 alin. (1), organizațiile sindicale au fost excluse din procesul de consultare privind stabilirea salariilor de bază a personalului din administrația publică locală.

6. Vă readucem în atenţie observaţiile noastre, deşi am mai făcut-o prin adrese anterioare, referitoare la modificările propuse prin Proiectul de lege privind funcția publică, modificari aduse OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, şi anume:

• Introducerea mandatelor și a rotației unor funcții publice de conducere are ca şi consecință imediată pierderea stabilității în funcția publică și legarea funcționarului public de nivelul politic, la dispoziția conducătorilor Efectele pozitive vor fi departe de profesionalizarea și depolitizarea așteptate, în timp ce cele negative – afectarea stabilității în funcția publică, afectarea profesionalismului funcționarului public și a vieții de familie a acestuia sunt efecte aproape sigure.
  • Definirea deficitară a funcțiilor publice de conducere sensibile - acele funcții ce prezintă „risc semnificativ de afectare a obiectivelor entității prin utilizarea necorespunzătoare a resurselor umane, materiale, financiare şi informaționale, sau de corupți

-Ne manifestăm îngrijorarea cu privire la faptul că proiectul conține soluții și proceduri neclare, insuficient de transparente, care lasă la latitudinea unor oameni (conducătorii instituțiilor, comisii, grupuri de lucru, superiorii ierarhici etc.) luarea unor decizii care afectează dreptul la carieră al

funcționarilor publici (stabilirea funcțiilor sensibile, evaluarea multianuală, numărul exact și funcțiile publice concrete). e sau fraudă

• Insuficienta transparență a mecanismelor de rotație, care trebuie să aibă caracter voluntar, ȋn opinia noastră.

-Complexitatea mecanismelor de evaluare nou introduse și potențialele dificultăți în aplicarea acestora. Noii indicatori stabiliți pentru evaluarea obiectivelor (grad de complexitate, număr de lucrări și grad de implicare) sunt criticabili. Deși la prima vedere par a asigura un anumit nivel de universalitate, diversitatea foarte mare a situațiilor și specificului funcțiilor publice face să nu fie eficienți pentru a fi aplicați în mod similar de către toate instituțiile și autoritățile publice. Mai mult, unii dintre acești indicatori presupun un grad ridicat de subiectivism al celui care stabilește indicatorii (care poate decide să nu dea lucrări complexe unui anumit funcționar, afectând în mod evident și evaluarea prin comparație cu funcționari pentru care repartizează lucrări mai complexe).

• Centralizarea atribuțiilor „compartimentelor suport” la nivelul ordonatorului principal de credite, este o măsură insuficient reglementată și care, aplicată deficitar, riscă să afecteze cariera/viitorul unui număr mare de funcționari publici de la nivelul ordonatorilor secundari și terțiari de credite. Este foarte important ca măsurile ce se vor stabili la nivelul fiecărui ordonator de credite să fie identificate împreună cu reprezentanții sindicatelor/salariaților, ca procesele să fie transparente, bazate pe analize temeinice şi care să respecte drepturile salariaților.
• Extinderea posibilității de ocupare a funcției publice în regim de timp parțial – în administrația publică locală. Transformarea din post cu normă întreagă în post cu jumătate de normă îl face pe funcționarul public un instrument în mâna conducătorului. Dreptul la muncă este afectat, funcționarul public neputându-se raporta la o normă previzibilă de care să poată țină Considerăm că o astfel de măsură, rămasă la discreția conducătorului instituției, este foarte gravă și presupune riscuri reale de neconstituționalitate. Modificările raportului de serviciu precum detașarea și mutarea pentru mai mult de 6 luni sau transferul presupun ȋntotdeauna acordul funcționarului public pentru că altfel este afectat dreptul la carieră al acestuia.
• Se introduce un precedent foarte grav, care poate conduce ca, în timp, funcționarii publici de la orice nivel administrativ și orice tip de instituție și ocupând orice tip de funcție publică să vadă cum

funcțiile publice ocupate sunt transformate, în funcție de apropierea politică sau obediența față de conductorii instituției, în funcții ocupate în regim de timp parțial. Practic nu există garanții sau criterii care să asigure ca transformarea este transparentă, obiectivă și justificată.

Față de cele de mai sus, solicităm reanalizarea proiectului de lege, abordarea propunerilor noastre şi inserarea acestora, precum şi respectarea cadrului legal incident cu privire la subiectele menționate mai sus, subiecte care pot ridica suspiciuni de neconstituționalitate din perspectiva tratamentului discriminatoriu aplicabil unor categorii de salariați din administrația publică.