Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene reunește mentionează drepturile civile, politice, economice și sociale ale cetățenilor europeni, multe dintre ele având o aplicabilitate directă și practică în domeniul relațiilor de muncă. Pentru liderii sindicali, Carta reprezintă nu doar un cadru juridic general, ci un instrument strategic în apărarea drepturilor membrilor de sindicat și în promovarea unor politici de muncă echitabile.
Carta are caracter obligatoriu pentru instituțiile UE și pentru statele membre atunci când implementează legislația europeană. Ea nu înlocuiește drepturile naționale, dar le completează și oferă un cadru comun în care liderii sindicali pot acționa.
Relevanța sa pentru sindicate este triplă:
- Oferă o bază legală pentru revendicări sociale și economice.
- Susține activitatea sindicală în fața autorităților și instanțelor.
- Întărește capacitatea de negociere colectivă prin recunoașterea expresă a unor drepturi.
Aplicarea directă a Cartii în instanțele naționale sau europene necesită expertiză juridică. Liderii sindicali pot:
- Iniția acțiuni în justiție bazate pe Cartă.
- Invoca Carta în negocieri colective.
- Solicita intervenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în anumite spețe.
Aspecte relevante pentru liderii sindicali si pentru persoanele implicate în mișcarea sindicală
Libertatea de asociere și dreptul la acțiune sindicală (Art. 12 și Art. 28)
Articolul 12 – Libertatea de întrunire și de asociere
„Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere la toate nivelurile, în special în domeniul politic, sindical și civico-social.”
Acest articol este un fundament pentru existența și funcționarea sindicatelor. El garantează:
- Dreptul lucrătorilor de a forma sindicate fără interferența angajatorilor.
- Posibilitatea de afiliere la organizații sindicale internaționale.
- Libertatea de a organiza proteste și greve.
Articolul 28 – Dreptul de negociere și de acțiune colectivă
„Lucrătorii și angajatorii, sau organizațiile lor respective, au dreptul de a negocia și de a încheia convenții colective la nivelurile corespunzătoare și, în caz de conflict de interese, de a recurge la acțiuni colective pentru apărarea intereselor lor, inclusiv la grevă.”
Pentru liderii sindicali, acest articol este unul dintre cele mai valoroase, deoarece:
- Recunoaște expres dreptul la grevă.
- Legitimează negocierile colective ca formă legală și esențială de reprezentare.
- Permite apelarea la mijloace de presiune în caz de refuz al dialogului social.
Drepturi sociale și economice relevante
1. Dreptul la muncă și condiții de muncă echitabile (Art. 15 și Art. 31)
Articolul 15 – Libertatea profesională și dreptul de a lucra
- Garantează accesul egal pe piața muncii.
- Interzice discriminarea în angajare.
- Asigură libera alegere a profesiei.
Articolul 31 – Condiții de muncă echitabile și corecte
„Orice lucrător are dreptul la condiții de muncă care respectă sănătatea, siguranța și demnitatea sa.” Acest articol este deosebit de important pentru sindicatele care urmăresc:
- Reducerea riscurilor profesionale.
- Prevenirea epuizării și a stresului ocupațional.
- Imbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
2. Protecția împotriva concedierii abuzive (Art. 30)
„Orice lucrător are dreptul la protecție în caz de concediere nejustificată.”
- Acest drept poate fi invocat:
- În cazul concedierilor colective.
- Când sunt vizați membri ai conducerii sindicale.
În contextul litigiilor legate de represalii pentru activitatea sindicală.
3. Informații și consultare (Art. 27)
„Lucrătorii sau reprezentanții lor trebuie să fie garantați cu posibilitatea de a fi informați și consultați în timp util [...] în cadrul întreprinderii.”
Acest articol sprijină liderii sindicali în:
- Obținerea accesului la informații privind restructurări sau transferuri de activitate.
- Participarea la deciziile importante din cadrul întreprinderilor.
- Monitorizarea respectării drepturilor lucrătorilor.
Egalitate și nediscriminare (Art. 20, Art. 21, Art. 23)
Este o prioritate sindicală Liderii sindicali pot utiliza aceste articole pentru a combate:
- Discriminarea salarială.
- Hărțuirea la locul de muncă.
- Inegalitățile de gen în accesul la poziții de conducere sau promovare.
Ele sunt esențiale și în promovarea politicilor de diversitate, egalitate de șanse și incluziune profesională.
Protecția vieții private și a datelor (Art. 7 și Art. 8)
Pe măsură ce digitalizarea muncii avansează, aceste articole devin tot mai importante:
- Supravegherea la locul de muncă (monitorizarea emailurilor, GPS-ul vehiculelor etc.).
- Protecția datelor cu caracter personal ale angajaților.
- Transparența în procesul de evaluare a performanței.
Sindicatele pot invoca aceste articole pentru a limita abuzurile angajatorilor în folosirea tehnologiei.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este mai mult decât un document simbolic, ea este un instrument practic, cu forță juridică, ce poate fi folosit de liderii sindicali pentru:
- întări drepturile lucrătorilor.
- susține revendicările în negocierile colective.
- combate discriminarea și inegalitățile.
- promova un cadru de muncă demn și echitabil.
Prin cunoașterea și aplicarea inteligentă a prevederilor Cartei, mișcarea sindicală poate câștiga noi dimensiuni de influență și protecție în Europa secolului XXI.