Resurse

O a doua situație care permite lucrătorilor să declanșeze un conflict colectiv de muncă o reprezintă NEACCEPTAREA DE CĂTRE ANGAJATOR A REVENDICĂRILOR/CLAUZELOR PROPUSE PENTRU NEGOCIERE.

Afirmam într-un material anterior că în structura de conducere sau în echipa sindicală atragerea UNUI JURIST ȘI/SAU A UNUI ECONOMIST constituie un real avantaj în derularea activităților sindicale.

Așadar, procedura de negociere a contractului colectiv de muncă a fost demarată!
Potrivit legii, angajatorul are obligația de a pune la dispoziția partenerului de dialog social (sindicatul) o serie de informații care fac referire cel puțin la:
a)  situația economico - financiară a unității la zi, precum și perspectiva de evoluție a acesteia pe următoarea perioadă contractuală;
b)  situația, structura și evoluția estimată a ocupării forței de muncă, precum și eventualele măsuri preconizate pe următoarea perioadă contractuală;

Un conflict colectiv de muncă reprezintă modalitatea prevăzută de lege prin care salariații își exprimă nemulțumirile față de acțiunile sau inacțiunile întreprinse de către angajator.
Legea dialogului social prevede concret cine poate declanșa un conflict de muncă, în ce condiții și care sunt pașii de urmat într-o astfel de situație.

Astfel, un conflict colectiv de muncă poate fi declanșat atunci când:
a)  angajatorul refuză să înceapă negocierea unui contract în condițiile în care nu are încheiat un astfel de contract ori cel anterior a încetat;
b)  angajatorul/organizația patronală nu acceptă revendicările formulate de angajați/lucrători;
c)  părțile nu ajung la o înțelegere privind încheierea unui contract colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor;

În acest articol vom detalia modul de înregistrare a contractului colectiv de muncă în funcție de nivelul la care s-a negociat și documentele ce sunt necesar a fi depuse odată cu contractul propriu zis.

Odată semnat contractul colectiv de muncă, indiferent de nivelul la care s-a negociat, trebuie ca acesta să fie înregistrat la o autoritate a statului cu competență în acest sens.
Așadar,  contractele colective de muncă și actele adiționale la acestea se încheie în formă scrisă, se depun și se înregistrează prin grija părților, după cum urmează:
   1. contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de muncă din județul unde își are sediul angajatorul;
   2. contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unități, la nivelul sectoarelor de negociere colectivă și la nivel național, la ministerul responsabil cu dialogul social.

Dosarul întocmit în vederea înregistrării va cuprinde:
a) contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părți semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părți;

Un element important al negocierii colective, îl reprezintă convențiile încheiate în sectorul bugetar. De ce este important? Deoarece în sectorul bugetar activează un număr semnificativ de lucrători.

Din acest considerent, ar fi fost benefic să existe contracte colective de muncă încheiate la nivelul a cât mai multe sectoare de negociere colectivă. Din păcate, însă, actualmente sunt în vigoare contracte colectivă la nivel de sector de negociere

• SĂNĂTATE
• ÎNVĂȚĂMÂNT
• ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Sectoare importante (administrație centrală, administrație locală, poliție, apărare națională, finanțe, etc) nu beneficiază, încă, de un contract colectiv de muncă la acest nivel.
Motive sunt multe, plecând de la existența multor sindicate și federații sindicale în aceste domenii, care, probabil, nu ajung la un numitor comun, și până la contextul legislativ actual, care ”oferă” o serie de îngrădiri ale negocierii drepturilor salariaților din sectorul bugetar.

Cine negociază contractele colective de muncă?

În cele ce urmează vom arăta cine este îndreptățit, conform prevederilor legale, să reprezinte salariații în negocierea colectivă.

Așadar, la nivel de unitate, pentru salariați vor negocia, în ordine 

• ORGANIZAȚIILE SINDICALE LEGAL CONSTITUITE ȘI REPREZENTATIVE LA NIVELUL UNITĂȚII;
• în cazul în care nu există organizații sindicale care să reprezinte angajații/lucrătorii, conform  1, de către federațiile sindicale reprezentative la nivelul sectorului de negociere colectivă, la solicitarea și în baza mandatului sindicatelor nereprezentative din unitate afiliate acestora;
• în cazul în care nu există organizații care să reprezinte angajații/lucrătorii, conform  1și 2, de către federațiile sindicale nereprezentative din sectorul de negociere colectivă membre ale confederațiilor reprezentative la nivel național, la solicitarea și în baza mandatului sindicatelor nereprezentative din unitate afiliate acestora;
  Citește mai departe …

Odată cu demararea procedurii de NEGOCIERE COLECTIVĂ, avem 45 de zile în care putem finaliza negocierile și putem încheia, semna și înregistra CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ.
Dacă angajatorul ne-a pus la dispoziție documentele solicitate de noi (mai ales situațiile financiare și de personal) ne putem face o strategie cu privire la negociere.

Este evident că reprezentanții sindicatului vor avea solicitări și propuneri de creștere salarială sau de majorare a beneficiilor extra salariale (tichete de masă, tichete de creșă, tichete de vacanță, decontarea cheltuielilor de transport, prime și bonusuri de sărbători sau odată cu plecarea în concediu, etc.) CÂT MAI MARI
În egală măsură însă, angajatorul, prin reprezentanții săi desemnați să negocieze contractul colectiv de muncă, vor oferi CÂT MAI PUȚIN, sau vor solicita păstrarea drepturilor deja existente. Întotdeauna vor motiva probleme de natură economică, scăderea cifrei de afaceri, diminuarea profitului, etc (în cazul firmelor private), sau impedimente de ordin legislativ (în cazul instituțiilor publice).

Pe site-ul nostru puteti găsi articole care să vă ajute să înțelegeti mai bine ce este sindicatul, care sunt formele de asociere sindicală și de ce este atât de important ca o organizație sindicală să fie reprezentativă la nivelul său de organizare.
Începând cu acest material vom parcurge un capitol esențial al relației angajator – sindicat și anume: NEGOCIEREA COLECTIVĂ

Titlul VI din legea 367/2022 privind dialogul social este dedicat acestui segment deosebit de important în ceea ce privește relațiile de muncă

PRIN ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ SE URMĂREȘTE PROMOVAREA ȘI APĂRAREA INTERESELOR PĂRȚILOR, PREVENIREA SAU LIMITAREA CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ ŞI ASIGURAREA PĂCII SOCIALE.

Este evident că fiecare dintre părțile implicate în procesul de negociere colectivă își urmărește propriul interes. Întotdeauna angajatorul va căuta să ofere cât mai puțin angajaților săi, în timp ce sindicatul, în reprezentarea onestă a membrilor săi, va căuta să solicite cât mai multe drepturi și beneficii pentru salariați, pe de o parte și majorarea drepturilor salariale sau de natură salarială existente, pe de altă parte.

În accepțiunea legiuitorului, NEGOCIEREA COLECTIVĂ ESTE OBLIGATORIE ÎN CADRUL ORCĂRUI ANGAJATOR (DE STAT SAU PRIVAT) CARE ARE UN NUMĂR DE CEL PUȚIN 10 SALARIAȚI

Spre deosebire de legislația anterioară, este de remarcat faptul că INIȚIATIVA DE NEGOCIERE COLECTIVĂ APARȚINE, DEPOPOTRIVĂ, AMBILOR PARTENERI DE DIALOG SOCIAL. AȘADAR, ORIDE CÂTE ORI ANGAJATORUL NU INIȚIAZĂ PEOCEDURA DE NEGOCIERE A CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ, SINDICATUL ESTE ÎN MĂSURĂ A AVEA ACEASTĂ INIȚIATIVĂ ȘI A SOLICITA DEMARAREA NEGOCIERII COLECTIVE

IMPORTANT DE ȘTIUT ESTE FAPTUL CĂ INIȚIATIVA DE NEGOCIERE COLECTIVĂ SE POATE FACE CU CEL PUȚIN 60 DE ZILE ÎNAINTE DE EXPIRAREA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ APLICABIL (DACĂ ACESTA EXISTĂ)

DE ASEMENEA, ODATĂ INIȚIATĂ PROCEDURA DE NEGOCIERE COLECTIĂ, TERMENUL LEGAL DE FINALIZARE A CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ ESTE DE 45 DE ZILE.

Ne întrebăm adesea cum putem obține, la negociere, drepturi cât mai avantajoase pentru salariații pe care îi reprezentăm? De unde știm cât să solicităm angajatorului?

Ei bine, acesta din urmă are niște obligații de respectat, odată demarată procedura de negociere. Astfel, este obligat să pună la dispoziția echipei de negociere din partea sindicatului o serie de documente care vor evidenția:

• situația economico-financiară a unității la zi, precum și perspectiva de evoluție a acesteia pe următoarea perioadă contractuală;
• situația, structura și evoluția estimată a ocupării forței de muncă, precum și eventualele măsuri preconizate pe următoarea perioadă contractuală;
• măsurile propuse privind organizarea muncii, programului și a timpului de lucru pe următoarea perioadă contractuală;
• măsurile propuse privind protecția drepturilor angajaților/lucrătorilor în caz de transfer al unității sau a unei părți a acesteia;
• măsuri propuse de angajator privind promovarea îmbunătățirii securității și sănătății în muncă a angajaților/lucrătorilor pe următoarea perioadă contractuală.

Este foarte important, așadar, ca din echipa de negociere a sindicatului să facă parte persoane bine pregătite, cu solide informații și cunoștințe juridice și economice, care să poată interpreta corect informațiile primite de la angajator. Abia după ce aceste informații vor fi primite și analizate, sindicatul, prin echipa sa de negociere va formula revendicările sale, ce or fi clauze ale contractului colectiv de muncă ce se va încheia

În majoritatea materialelor prezentate până acum, am pus accent pe faptul că sindicatele trebuie să aibă un număr însemnat de membri pentru a fi auzit, luat în seamă și respectat.

Poate unii dintre cititori se întreabă de ce este scos în evidență mereu acest fapt? Care este substratul? Oare de ce organizațiile sindicale doresc să aibă mulți membri în rândurile lor? Pentru a strânge cât mai mulți bani?

RĂSPUNSUL ESTE CATEGORIC! NU!

MOTIVUL PENTRU CARE SINDICATELE, FEDERAȚIILE SINDICALE, CONFEDERAȚIILE SINDICALE TREBUIE SĂ AIBĂ CÂT MAI MULȚI MEMBRI ESTE ALTUL.

• PENTRU A FI CONSIDERAT PARTENER DE DIALOG SOCIAL,
• PENTRU A PUTEA NEGOCIA UN CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ LA NIVEL DE UNITATE, SECTOR DE ACTIVITATE SAU NAȚIONAL
• PENTRU A AVEA REPREZENTANȚI ÎN CONSILIILE DE ADMINISTRAȚIE
• PENTRU A AVEA REPREZENTANȚI ÎN COMISIILE PARITARE
• PENTRU A AVEA REPREZENTANȚI ÎN COMSIILE DE DISCIPLINĂ,
  • SINDICATUL
  • FEDERAȚIA
  • CONFEDERAȚIA, TREBUIE SĂ FIE
    • REPREZENTATIV/REPREZENTATIVĂ

Ce înseamnă acest lucru?

ÎN PRINCIPAL că trebuie îndeplinite anumite condiții prevăzute de lege în ceea ce privește numărul de membri!

Iată ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca sindicatele de bază (cele constituite la nivelul unității angajatoare) federațiile (constituite la nivel de sectoare de activitate) și confederațiile (constituite la nivel național)

(1) Sunt reprezentative organizațiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
A. la nivel național:
   a) au statut legal de confederație sindicală;
   b) au independență organizatorică și patrimonială;
   c) au în componență structuri proprii în cel puțin jumătate plus unu din numărul total al județelor României, inclusiv municipiul București;
   d) organizațiile sindicale membre cumulează un număr de membri de cel puțin 5% din efectivul angajaților/lucrătorilor economiei naționale;

B. la nivel de sector de negociere colectivă sau grup de unități:
   a) au statut legal de sindicat sau de federație sindicală;
   b) au independență organizatorică și patrimonială;
   c) organizațiile sindicale membre cumulează un număr de membri de cel puțin 5% din efectivul angajaților/lucrătorilor din sectorul de negociere colectivă sau din grupul de unități, după caz;

C. la nivel de unitate:
   a) au statut legal de sindicat sau federație sindicală;
   b) au independență organizatorică și patrimonială;
  c) numărul de membri ai sindicatului sau, după caz, ai sindicatelor componente ale federației sindicale reprezintă cel puțin 35% din numărul total de angajați/lucrători aflați într-un raport juridic de muncă sau un raport de serviciu cu unitatea.

DOAR UN SINDICAT REPREZENTATIV/FEDERAȚIE REPREZENTATIVTĂ/CONFEDERAȚIE REPREZENTATIVĂ ÎȚI POATE APĂRA REAL DREPTURILE ȘI POATE LUPTA PENTRU CÂȘTIGAREA ALTORA!