În orice stat modern, funcționarii publici constituie principala resursă a administrației. Calitatea serviciilor oferite cetățenilor depinde de nivelul lor de pregătire profesională. De aceea, legislația românească nu prevede doar obligația instituțiilor publice de a asigura instruirea angajaților, ci și dreptul fundamental al funcționarilor publici de a beneficia de formare profesională continuă. Acest drept garantează dezvoltarea carierei și asigură adaptarea permanentă la cerințele societății și la schimbările din domeniul administrației publice.

Baza juridică a dreptului la formare profesională este stabilită de Codul administrativ (OUG nr. 57/2019), care recunoaște funcționarilor publici posibilitatea de a participa periodic la programe de perfecționare.

În orice stat modern, funcționarii publici constituie principala resursă a administrației. Calitatea serviciilor oferite cetățenilor depinde de nivelul lor de pregătire profesională. De aceea, legislația românească nu prevede doar obligația instituțiilor publice de a asigura instruirea angajaților, ci și dreptul fundamental al funcționarilor publici de a beneficia de formare profesională continuă. Acest drept garantează dezvoltarea carierei și asigură adaptarea permanentă la cerințele societății și la schimbările din domeniul administrației publice.

Baza juridică a dreptului la formare profesională este stabilită de Codul administrativ (OUG nr. 57/2019), care recunoaște funcționarilor publici posibilitatea de a participa periodic la programe de perfecționare.

Acest drept este întărit și de principiile europene privind dezvoltarea resursei umane, care promovează conceptul de învățare pe tot parcursul vieții. România, ca stat membru al Uniunii Europene, este obligată să respecte aceste principii și să le transpună în politicile interne.

Dreptul la formare profesională are o importanță dublă:

- Dimensiune individuală – funcționarii își pot dezvolta competențele, își pot construi o carieră solidă și se pot adapta mai ușor la schimbările legislative și tehnologice.

- Dimensiune instituțională – administrația publică beneficiază de angajați competenți, ceea ce duce la creșterea eficienței și a încrederii cetățenilor.

Astfel, acest drept nu este doar un beneficiu personal, ci și o garanție a unei administrații moderne și performante.

Funcționarii publici își pot valorifica dreptul la instruire prin mai multe forme:

- Participarea la programele de formare organizate de INA și ANFP;

- Cursuri de specializare și perfecționare organizate de instituții acreditate;

- Programe de mobilitate și schimburi internaționale;

- Programe de e-learning;

- Participarea la conferințe, seminare și workshopuri.

Exercitarea dreptului la formare profesională este strâns legată de dezvoltarea carierei:

- Promovarea profesională;

- Accesul la funcții de conducere;

- Mobilitatea profesională.

Deși garantat prin lege, acest drept întâmpină unele dificultăți:

- Insuficiența resurselor financiare;

- Selecția inegală a participanților;

- Oferta de formare uneori limitată;

- Programul de lucru încărcat.

Pentru ca dreptul funcționarilor la formare să fie exercitat efectiv, sunt necesare câteva măsuri:

- Creșterea bugetelor alocate instruirii;

- Asigurarea accesului egal la programele de formare;

- Diversificarea ofertei de cursuri;

- Promovarea culturii învățării continue.

Dreptul funcționarilor publici la formare profesională este o garanție a dezvoltării resursei umane din administrația publică. Exercitarea acestui drept nu doar că sprijină cariera individuală a funcționarilor, ci contribuie direct la modernizarea instituțiilor și la creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor.

Într-o societate aflată într-o continuă schimbare, acest drept devine un element indispensabil pentru buna guvernare și pentru consolidarea unei administrații publice eficiente, transparente și orientate către cetățean.